Te trezesti devreme, ii pregatesti pe toti ai casei pentru ziua ce sta sa inceapa si apoi fugi la birou. Aici, ca sa faci fata avalansei de sarcini, uiti sa te ridici din fata laptopului pana cand chiar trebuie sa ajungi iar acasa la ai tai.

Pentru tine, pranzul inseamna firimituri pe tastatura, asa-i? Desi iti doresti o dieta sanatoasa, din cauza programului incarcat, de cele mai multe ori tot la fast-food apelezi.

Totul incepe cu micul dejun care este indicat sa fie luat acasa, fara graba. Masa de dimineata trebuie sa fie cat mai copioasa cu putinta, dar fara excese.

Lipsa micului dejun, una din cele mai frecvente erori in randul romanilor, se insoteste adeseori de lipsa pranzului si inlocuirea acestuia cu gustari, adica ceva de rontait: produse de patiserie, dulciuri rafinate, produse sarate, biscuiti si alte solutii de moment. Acestora li se alatura, frecvent, sucurile indulcite cu zahar, care pe moment furnizeaza energia de care angajatul simte ca are nevoie. Acest tipar alimentar poate fi limitat daca ziua incepe cu un mic dejun echilibrat. Nu exista un mic dejun ideal, valabil pentru toata lumea. Unora li se potriveste micul dejun de tip american (cereale + lapte sau cereale + iaurt), altora li se potriveste micul dejun european (paine prajita + unt + gem + lapte sau cafea, paine + branza sau mezeluri + legume: rosii, castraveti), in timp ce alte persoane aleg variante care includ fructe sau salate. Aceste variante sunt corecte daca persoana se simte bine, are energie si nu este supraponderala.

Problemele apar la masa de pranz. Masa de pranz este marele semn de intrebare.

Performantele intelectuale si capacitatea de concentrare scad atunci cand se consuma alimente moderne, rafinate, bogate in zahar, amidon si grasimi, cum ar fi, de exemplu, preparate fast-food, snacksuri, bomboane, dulciuri din comert sau bauturi racoritoare reci.

Explicatia ar fi aceea ca alimentele determina descarcari masive de glucoza in sange dupa consumul lor (pe moment te simti bine), ceea ce determina secretii mari de insulina. Apoi, la putin timp dupa ce ai mancat, hipoglicemiile mai adanci decat normal induse de aceasta secretie mare de insulina determina somnolenta, apatie, iritabilitate, pofta de a „rontai” din nou ceva, in special pofta de dulce.

Fast-food-ul, pranzul in fata calculatorului, gustarile intre mese si aportul insuficient de lichide descriu intocmai comportamentul alimentar al unui numar considerabil de angajati.

Persoanele care petrec foarte mult timp la birou au nevoie de aport corespunzator de magneziu, de vitamine din grupul B (cereale integrale, carne, peste, legume diverse – ardei, fasole) si de aport zilnic de acizi grasi esentiali omega-3, acestia fiind raspunzatori de sanatatea fiecarei celule a corpului nostru, de performantele intelectuale si de rezistenta la boli.

O alta greseala frecventa este consumul foarte mare de cofeina, intalnita in cafea, bauturi tip cola sau ceai negru si care agraveaza insulinorezistenta, afectiunea care ingrasa si imbolnaveste.

In acest context, intrebarea fireasca este „ce ar trebui sa contina alimentatia zilnica a unei persoane care petrece zilnic intre 8 si 10 ore la birou?”

Trebuie sa optam pentru un regim alimentar sanatos, bazat pe cereale, legume si fructe cu indice glicemic scazut (ciuperci, dovlecei, conopida, broccoli, rosii, castraveti, salata verde, varza, fasole, linte, naut, caise, piersici, cirese, visine, smochine proaspete, prune), proteine de buna calitate (peste cel putin de doua ori pe saptamana, pui, curcan, vita, oua) si grasimi benefice din seria acizilor grasi esentiali omega3 (peste, nuci, alune, seminte de canepa, seminte de in, uleiuri etravirgine de masline, rapita).

Iar ca sa nu ne pice pranzul greu, apelam, bineinteles, la Digex Forte.